Cum s-a construit primul hotel de cinci stele din România

InterContinental Bucureşti este unul dintre simbolurile Capitalei, fiind primul hotel de cinci stele din România şi cel de-al doilea hotel construit de lanţul hotelier InterContinental într-o ţară comunistă, după Esplanada din Zagreb (Yugoslavia). Vechii angajaţi ai hotelului, ridicat odată cu Teatrul Naţional, spun că, înainte de Revoluţie, oamenii îi rugau să-i lase să intre măcar pe hol „să vadă şi ei cum e la Inter“. Colosul de lângă Universitate, pentru ridicarea căruia s-au cheltuit şase milioane de dolari, este în continuare cel mai înalt hotel din oraş, deşi are aproape 40 de ani.

Istoria hotelului începe în anii ‘60, când legenda spune că Cyrus Eaton Junior, şeful „Cyrus Eaton Group“, care administrează lanţul de hoteluri InterContinental, a ajuns în Bucureşti într-o călătorie de afaceri. În acea perioadă nu erau multe hoteluri în capitala noastră şi Eaton, negăsind o cameră în care să se cazeze, a dormit pe holul unui hotel.

Atunci i-a venit magnatului ideea de a construi un InterContinental în Bucureşti. „Este doar o legendă, dar este singura poveste care explică rădăcinile hotelului“, spune reprezentanta hotelului InterContinental, Dana Chiriac.

200 de camere sunt în renovare

Construcţia a început în 1967, respectând un proiect al arhitecţilor Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Belea, arhitect care se ocupă şi de renovarea Teatrului Naţional, clădire ridicată odată cu InterContinentalul.

InterContinentalul s-a ridicat odată cu Teatrul Naţional (foto: Pompiliu Galmeanu)

Hotelul, înalt de 90 de metri, a fost inaugurat în luna mai 1971, fiind cea mai înaltă clădire din oraş. Cele peste 400 de camere sunt dotate cu aer condiţionat şi mobilier de lux, dar în prezent sunt funcţionale doar 200, celelalte fiind în renovare.

De la ultimul etaj al hotelului se pot admira Spitalul Colţea, Palatul Şuţu şi Universitatea Bucureşti

Peretele semirotund din Sala Rondă, dedicată conferinţelor, a fost decorat de pictorul Sabin Bălaşa şi face parte din Patrimoniul Naţional de Artă. În incinta hotelului există un restaurant-Modigliani, o braserie-Corso, şi un lounge bar, dar şi piscina de la etajul 22, cea mai mare înălţime la care poate fi găsit un bazin de înot în Bucureşti.

Sala Rondă a fost decorată de Sabin Bălaşa (foto: Lucian Muntean) Bufet suedez şi room-service

Înainte de Revoluţie lucrurile stăteau puţin altfel. Hotelul avea un bar de noapte la etajul 21- Luna Bar, unde se strângea toată „crema“ Capitalei şi unul de zi la etajul 2 – Belvedere, care era mai accesibil. Românii au auzit prima oară de bufet suedez şi de room-service tot la InterContinental.

„Nu intra bucureşteanul de rând. Intrau şmecheraşii de atunci, fotbaliştii, cântăreţii. Preţuril nu erau pentru toate buzunarele. Veneau şi fetiţe seara la Luna, se primea valută, ca peste tot prin centru. Era un reper al Capitalei pentru lumea mondenă de atunci şi nu numai“, explică portarul Dumitru Niţu, care lucrează la InterContinental din 1983.

Nicu Ceauşescu a venit o singură dată în vizită

Tot el mai povesteşte că, de multe ori, diferite persoane care treceau pe lângă hotel se apropiau şi îl rugau să-i lase să intre până în hol cu copiii să le arate „cum e la Inter“. „Veneau ca la muzeu, domne’. Pe unii îi mai lăsam să bage capul să vadă holul şi recepţia, dar nu poţi să-i laşi să intre pe toţi, că nu ştii niciodată ce are omul în cap“, îşi aminteşte portarul.

Niţu mai spune că Ceauşeştii nu frecventau hotelul şi că o singură dată la văzut pe Nicu Ceauşescu venind la hotel.

„Când au auzit că vine Nicu, şefii ne-au pus să facem coloană între el şi restul clienţilor care vroiau să iasă din hotel, dar când a văzut Nicu Ceauşescu îmbulzeala ne-a întrebat de ce se înghesuie oamenii, i-am spus motivul şi ne-a trimis de-acolo. Era un băiat modest“, spune Dumitru Niţu, care este cel mai vechi angajat de la Intercontinental.

Nea Mărin Miliardar s-a filmat la Inter

Cel mai scump apartament care poate fi închiriat la Inter este „Imperial Suit“. Situat la etajul 19, apartamentul a devenit faimos în anul 1979, atunci când a fost folosit ca platou de filmare pentru unele scene din filmul „Nea Mărin Miliardar“, cu Amza Pellea în rolul principal.

Pianul din Apartamentul Imperial este un Stainway & Sons original şi funcţional (foto: Sorin Antonescu)

Apartamentul se întinde pe o suprafaţă de 240 de metri pătraţi, este dotat cu două dormitoare, un living decorat cu mobilă albă clasică italiană din lemn de nuc, în care se găseşte şi un pian alb cu coadă, în stare perfectă de funcţionare, marca Stainway & Sons.

1.500 de dolari, cea mai scumpă cameră

De la balconul apartamentului se pot vedea Universitatea Bucureşti, Palatul Şuţu, dar şi o panoramă completă a centrului oraşului. Baia este dotată cu o cadă jacuzzi, un duş cu hidro-masaj şi saună proprie. O noapte de cazare în acest apartament costă 1.500 de euro, plus o taxă de 12%.

În ultimii 35 de ani au fost cazaţi aici şefi de stat, ambasadori, politicieni, sportivi şi artişti faimoşi. Lenny Kravitz, Anatoli Karpov, Ariel Sharon, Luciano Pavarotti, Jose Carreras şi violonistul Nigel Kennedy sunt doar câteva exemple.

sursa